Sonntag, 21. August 2011

Frechheit und ich!

Ich versuche mich sentimental zu erfinden,
Aber nichts.
Es scheint,dass ich den Kontakt
Mit mir selbst verloren habe.
"Fantastisch!" sag' ich.
Viele Sachen treffen sich in meinem Kopf
Und frage mich
Was der Preis dafür ist.
Es ist viel zu schwer zu verstehen
Warum mich alle Menschen fragen
Ob ich das mit einem bestimmtes Ziel mache;
Weißt du,
Ich habe keine Lust,Nerven oder Absicht
Ich habe keine Interesse.
Warum soll ich einen Pflicht haben?
Ich mag es einfach:
Keine erträgt mich,aber alle summen mich.

Samstag, 20. August 2011

Without title

Umbra,geloasa,s-a zbatut mult
Sa imi ia locul.
Era bine cum incepuse,
Insa fluviul ei sa oprit intr-un baraj.
A facut o pauza sa isi refaca ruta
Sa stie incotro,sa priveasca o clipa inapoi.
Oricat a incercat sa ma inlature
Dadea de golurile vietii mele
De tablouri nascocite de catre alte "vietati".
Abia spre sfarsitul vietii
Si-a dat seama ca fluviul
Era cel ce o impiedica
Sa imi ia locul.

C. I. A.

Daca,
Patrunzi in ai lui ochi albastri
Descoperi nestrabatuta lui intunacime
Corabii ce plutesc in intuneric,
Ce nu gasesc maluri,nici stanci.
Si ma vars in bezna cenusie
Sperand c-o sa ma ia de mana
Ca o sa strabatem impreuna
Cararile catre cele ceresti.

Montag, 8. August 2011

So bin ich.

Wo sollen wir uns verstecken
Wenn wir von uns selbst weglaufen?
Überall ist Friede
Aber in meine Seele
Trage ich ein Krieg.
Wo soll ich hinfahren
Wenn alle anderen mich wechseln wollen?
Soll ich kämpfen,soll ich schreien
Oder soll ich mich verteilen.
Nun...einmal habe ich versucht
Ich bin durch den Sturm gegangen
Wie eine Kämpferin,lächelnd
Ich hab´ mir gedacht,
Dass ich ein Leben vor mir habe
Und das ist es!
Ich bin ehrgeizig und
Ich besitze meine eigene Wünsche.
Ich verstehe mein Leben mit einem Blick zurück
Und ich lebe sie mit einen Blick nach vorne.
Ich muss mich nicht in Spiegel gucken
Um das alles über mich zu wiessen
Ich muss nur einfach mich erfinden
Und das Leben zu geniesen.

Poezie

Un vant rece,ce bate printre detinuti
Cuvinte ce nu le poti rosti
Ecouri ce strabat tacute trupuri omenesti
Fantome ce asteapta ca sa le invii.

Frunze uscate,cazute fara rost
Vremuri pierdute din viata ce-a fost.
Raiul asteapta sa-i treci doar de poarta,
Iar tu te chinui sa mai traiesti odata.
Cu ceva timp in urma pierdeam urme de cerneala in versuri pe hartie,apoi le ardeam.Acum m-am hotarat sa imi postez drumul vietii in randuri,electronic.